Amintiri din copilarie..
In urma cu destul de multicei ani,in orasul meu natal,Ploiesti..eu,impreuna cu 4 prieteni foarte buni,in perioada verii,mergeam destul de des,dupa cum ii ziceam noi “la Vega”.Ce este Vega?Explicatia nu este lunga deloc..bazinul asa zis “olimpic” de innot din oras.Sa reluam,de cate ori ardea soarele prea tare pe cer..si cum noi nu puteam sa stam in casa nici macar la orele pranzului,dupa cateva partide de fotbal dimineata,o masa copioasa pe la 12-13,ne faceam bagajelul si o luam usurel spre bazin,care era destul de departe..cam la 30 minute de mers perpedes..
Aventurile petrecute pe drumul dus-intors sunt prea lungi si prea detaliate pentru a vi le povestii intr-o istorisire asa de scurta cum vreau eu sa fie aceasta..insa va pot da un mic exemplu:plictisiti de a face acelasi drum de atatea ori,ce am zis noi..hai sa incercam altceva..si cum prin zona treceau cateva sine de cale ferata,ne-am gandit sa le urmam..pentru a vedea incotro duc..zis si facut,insa rezultatul nu a fost cel asteptat..pentru ca am avut parte de un ocol de aproximativ 2 ore..dar nu totul a fost rau,avand in vedere sarpele gasit si luat de cel mai curajos dintre noi,care..nu eram eu
Acel sarpe a fost foarte util in a speria fetele si ceilalti prieteni la intoarcerea acasa,deci “micul ocol” a fost un succes in cele din urma.
Odata ajunsi la bazinul Olimpic,numit asa datorita numeroaselor Olimpiade ce au avut loc in el..ne asezam hainele cat mai bine si mai sus,nu pentru a evita sa fie furate de numerosii candidati si profesionisti ai zonei in domeniu,ci doar pentru ca ne placea noua sa facem asta
Incet,incet ne faceam intrarea in apa,incalzirea,care,ca cea a oricarui sportiv consta in a ne arunca “bila” de pe marginea bazinului,a ne stropii si a ne alerga prin apa,ca mai apoi sa incepem adevaratele treburi.Si cum ne distram noi acolo..il vad pe unul dintre prietenii mei,pentru a nu ii da adevaratul nume..sa ii zicem..Razvan..ca sta nemiscat..iar noi toti nu stiam de ce..apoi,dupa cateva grimase ale fetei sale..am vazut de ce..mai bine zis..s-a invit motivul la suprafata
..iar Razvan,incerca sa scape de el..innota,dar “realizarea sa” nu voia sa il lase in pace si parca innota dupa el..
A fost pur si simplu o faza clasica.Din acea zi si pana acum,poate chiar o decada mai tarziu..a devenit si ramas celebra expresia..”Era Razvan la Vega..plutea kkt-ul langa el..”

Prietene esti dus
, cum mama draq din toate intamplarile posibile si imposibile din parcarea asta tu ai ales sa ne povestesti tocmai de treaba asta
, cred ca te-a marcat submarinul lui “Razvan” … mai astept povestioare dastea mai ne aducem si noi aminte de vremurile tineretzei